.png){kind=small}
Statui şi busturi
Păstrarea în memoria colectivă a oamenilor şi faptelor locului coonstituie o preocupare nobilă a oricărei comunităţi ajunsă la conştiinţa valorii de sine. În acest context, interesul vasluienilor pentru monumentele plastice cu caracter memorial reprezintă o manifestare de recunoştinţă şi preţuire faţă de vrednicii lor înaintaşi sau de faptele de glorie ale acestora.
Astfel Centrul Civic al Vasluiului este dominat de impunătoarea statuie a lui Ştefan cel Mare – opera sculptorului Iftimie Bârleanu, realizată în bronz şi dezvelită în 1972, care îl înfăţişează pe voievod cu o spadă în mână, pe soclu având montate stema Moldovei (capul de bour) şi basorelieful „Închinarea steagurilor”. Cele trei busturi „Nicolae Milescu Spătarul” evocă personalitatea acestui mare cărturar şi diplomat moldav – două fiind aflate înăuntrul şi în afara Bibliotecii Judeţene care îi poartă numele, realizate în bronz de sculptorul vasluian Gheorghe Alupoaie (2001) şi unul aflat la Muzeul Judeţean, creaţie în bronz a sculptorului ieşean Vasile Condurache (1975).
Contribuţia eroilor vasluieni la Războiul de Independenţă este subliniată de basorelieful din bronz „Independenţa”, realizat de sculptorul bucureştean Ion Jiga şi dezvelit, în anul 1977, în Piaţa Independenţei. De asemenea, în acelaşi context se înscrie şi Mausoleul „Peneş Curcanul” din Cimitirul „Eternitatea” (realizat în 1934 de meşterii I. Scutari şi Luise Severino) cu mormântul vestitului erou Peneş Curcanul în mijloc.
Totodată, în cinstea fiilor Vasluiului căzuţi în Războiul de Întregire a Neamului, a fost ridicată statuia din bronz a „Eroului necunoscut” (realizată în 1925 de sculptorul ieşean Ioan Cozma şi aflată azi în faţa Cercului Militar). Un alt monument din marmură a fost închinat eroilor din al Doilea Război Mondial (obeliscul se află lângă Şcoala nr. 3).
În acelaşi timp, alte busturi arată preţuirea vasluienilor pentru o serie de personalităţi naţionale sau ale locului: „Mihai Eminescu” (realizat din bronz de sculptorul Dumitru Pasima, donaţia doctorului bârlădean Constantin Teodorescu, aflat în Parcul Central din preajma Muzeului Judeţean), „Constantin Tănase” (conceput din marmură de sculptorul bârlădean Marcel Guguianu şi aflat în faţa Casei de Cultură), „Ştefan cel Mare” (din faţa Şcolii nr. 5), „Mihail Kogălniceanu” (situat în faţa liceului cu acelaşi nume) şi „Emil Racoviţă” (aflat în faţa Liceului „Emil Racoviţă”), toate acestea fiind creaţia sculptorului vasluian Gheorghe Alupoaie, „Mihail Sadoveanu” (realizat din marmură de sculptorul Cristian Pântea, aflat în faţa şcolii omonime) etc.
De asemenea, în Parcul „Copou” se află o „Alee a scriitorilor” ce este străjuită pe ambele laturi de busturile din bronz ale lui M. Eminescu, M. Kogălniceanu, Costache Negri, Ion Creangă şi Alecu Russo.
La toate acestea, se mai adaugă statuia „Victoria” (realizată din bronz de sculptorul ieşean Constantin Popovici, de lângă Palatul Copiilor), precum şi statuile „Nicolae Hortolomei” şi „Anastasie Fătu” (din faţa Spitalului Judeţean de Urgenţă).
Un ansamblu sculptural care stârneşte interesul vizitatorilor este Fântâna cinetică din Centrul Civic al municipiului (realizată din material inoxidabil de către Cristian Lucaci).
Cea mai grandioasă lucrare cu caracter memorial din zonă este Ansamblul monumental „Podul Înalt” de la Băcăoani (comuna Munteni de Jos), realizat de sculptorul bucureştean Mircea Ştefănescu şi inaugurat în anul 1975, cu prilejul sărbătoririi a 500 de ani de la victoria moldovenilor lui Ştefan cel Mare împotriva turcilor. Acesta cuprinde: statuia ecvestră „Ştefan cel Mare” (realizată din bronz, prezentându-l pe domn călare, cu coroana voievodală pe cap, ţinând în mâna dreaptă un paloş şi în stânga frâul calului bine strunit), treptele din marmură de acces şi două basoreliefuri din bronz (cu scene simbolice, inspirate din legendele despre Ştefan cel Mare şi culese de Ion Neculce, în lucrarea sa „O samă de cuvinte”).
